Tulburările de anxietate constituie cea mai frecventă problemă de sănătate mentală, peste 284 de milioane de oameni de pe întreg globul având un diagnostic de acest tip în anul 2017. Unele studii desfășurate cu participanți adolescenți și adulți arată că 30% din oameni (aprox. 1 din 3) vor avea cel puțin o dată în viață o tulburare de anxietate.
În sine, anxietatea nu este o emoție disfuncțională, negativă, menită să ne facă rău, ci este o emoție universală, pe care o trăiesc toți oamenii din lume, indiferent de rasă, etnie sau cultură. Anxietatea are rădăcini biologice puternice, iar în limite normale are rolul de a ne ajuta să anticipăm și să ne pregătim pentru a face față cu succes provocărilor care ni se aștern în cursul vieții. Deși sunt înrudite, anxietatea este diferită de frica intensă pe care o simțim atunci când suntem într-un pericol imediat, iminent.
Atunci când o persoană trăiește anxietate foarte frecvent, când emoția este foarte intensă și pare că iese de sub control și persoana simte că nu mai poate face față, este foarte probabil ca aceasta să fi dezvoltat o tulburare de anxietate.
Care sunt semnele unei tulburări de anxietate?
Persoanele care se confruntă cu tulburări de anxietate se luptă constant cu gânduri supărătoare, dificil de controlat (ex. îngrijorări sau obsesii), au dificultăți de concentrare sau de a lua decizii, trăiesc senzații fiziologice intense și inconfortabile (ex. palpitații, dificultăți de respirație, transpirații etc.) și își reduc constant plaja de oportunități prin încercări repetate de a evita acele lucruri care declanșează starea de anxietate și le creează impresia că sunt în siguranță.
Experiența anxietății este personală și diferă de cele mai multe ori de la femei la bărbați, de la copii la adulți și la vârstnici, dar și de la un individ la altul; cei care se confruntă cu aceasta aduc cu sine propria poveste, încărcată de propriile provocări și dificultăți. Totuși, anumite semne și simptome apar mai frecvent împreună, constituind/ coagulându-se în diferite tipuri de tulburări de anxietate: tulburare de panică, tulburare anxioasă social, tulburare anxioasă generalizată, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare de stres-posttraumatic etc.
Deși este cea mai frecventă problemă de sănătate mentală la nivel global, anxietatea este pusă deseori pe seama unor factori individuali sau situaționali și rămâne nediagnosticată. Datorită accesului redus la resurse și a dificultății de a conștientiza prezența tulburărilor de anxietate, o parte mare a celor care se confruntă cu această provocare nu beneficiază de un tratament adecvat.
Care sunt costurile anxietății?
Cu toții vom avea momente pe parcursul vieții în care vom fi mai preocupați de anumite probleme, ne vom îngrijora pentru anumite întâmplări sau vom simți că nu avem suficiente resurse pentru a face față tuturor cerințelor. Totuși, tulburările de anxietate reprezintă mai mult decât o perioadă de suprasolicitare. Indiferent de specificul tulburării, în lipsa unui tratament corespunzător, anxietatea se cronicizează și aduce după sine costuri semnificative pentru individ:
- Relații sociale problematice sau izolarea de ceilalți
- Performanță academică sau profesională scăzută sau dificultatea de a păstra un loc de muncă
- Probabilitate mai mare de a dezvolta anumite boli somatice (ex. probleme cardio-vasculare)
- Probabilitatea de a dezvolta alte probleme de sănătate mentală (ex. depresie, consum de alcool, droguri sau alte substanțe).
- Restrângerea plajei de oportunități datorită evitării situațiilor provocatoare sau pe care le percepem ca fiind amenințătoare.
Pe termen lung, experiența anxietății scade calitatea vieții unei persoane și alături de aceasta, aduce stres și preocupare și persoanelor din jurul acesteia – familie, prieteni, colegi – oameni cărora le poate fi dificil uneori să înțeleagă experiența anxietății celuilalt.
Care sunt cauzele anxietății?
Anxietatea apare de cele mai multe ori ca urmare a unei interacțiuni dintre o serie de factori de vulnerabilitate și o serie de factori de stres. Probabilitatea de a dezvolta o tulburare de anxietate depinde de vulnerablitatea cu care ne naștem sau pe care o acumulăm pe parcursul vieții și de evenimentele stresante pe care le traversăm.
Vulnerabilitate | Stres |
---|---|
– Factori genetici – Experiențe negative în copilărie – Relații disfuncționale cu părinții sau alte persoane relevante – Stil de atașament insecurizant – Predispoziția de a trăi emoții negative și dificultăți de reglare emoțională – Stil de gândire disfuncțional – Lipsa abilităților sociale – Lipsă de control și predicție asupra vieții – Perioade lungi de supra-solicitare, oboseală, extenuare | – Îmbolnăvirea unei persoane apropiate sau a propriei persoane – Pierderea unei persoane apropiate – Ruperea unei relații importante – Stres excesiv la locul de muncă – Eșecul academic sau profesional – Traume sau evenimente foarte negative – Catastrofe naturale – Senzații fizice |
Cum se tratează anxietatea?
Anxietatea a fost îndelung studiată, iar metodele de tratament sunt ținta unui proces continuu de testare, revizie și eficientizare. În prezent, studiile susțin că anxietatea poate fi tratată în mod eficient prin psihoterapie (față în față într-un cabinet psihologic sau online), medicație anxiolitică (numai sub supervizarea unui psihiatru) sau o combinație dintre cele două. Eficiența unui tratament depinde de mai mulți factori: severitatea simptomelor, prezența comorbidităților, cronicitatea sau recurența anxietății și alți factori ce țin de istoricul individual și contextul de viață.
Medicația utilizată cel mai frecvent în tratamentul anxietății este cea cu anxiolitice sau benzodiazepine (o categorie de tranchilizante), preferate deoarece acționează rapid și produc mai puține efecte secundare. Aceasta poate fi combinată cu unele tipuri de medicamente antidepresive (ex. de tip ISRS sau antidepresivele triciclice) sau cu beta-blocante (utilizate datorită capacității lor de a reduce simptomele fiziologice de anxietate)
În ceea ce privește psihoterapia, cercetările susțin eficiența mai multor abordări în tratamentul problemelor de anxietate (ex. psihoterapia cognitiv-comportamentală, anumite abordări psihodinamice, terapia interpesonală, etc.). Indiferent de forma pe care o ia psihoterapia, scopul acesteia este de a ajuta persoana care se confruntă cu anxietate să înțeleagă în primul rând experiența pe care o trăiește și factorii care au dus la instalarea și perpetuarea acesteia. Persoana învață mai apoi să controleze senzațiile fiziologice asociate cu anxietatea, gândurile de îngrijorare și preocupările care îi ocupă mintea, dar și comportamentele de căutare a siguranței și evitare cu ajutorul diferitelor tehnici și strategii. Nu în ultimul rând, cu ajutorul psihoterapiei, persoanele cu anxietate își dezvoltă deprinderi de luare a deciziilor și rezolvare de probleme și învață cum să construiască experiențe care să aducă relații funcționale, emoții pozitive, sens și semnificație în viața lor. Cu alte cuvinte, psihoterapia ajută la recuperarea deficitelor care vin odată cu anxietatea, dar și la acumularea de resurse socio-emoționale, esențiale pentru reziliența și recuperarea în fața provocărilor vieții.
Psihoterapia online a anxietății prin PAXONLINE
Servicii pentru pacienți |
Cum funcționează PAXonline? Ce beneficii au pacienții? |
Fiecare program de tratament este fundamentat științific și poate fi parcurs atât în mod autonom (regim self-help), cât și cu asistența unui psihoterapeut. Pacienții pot utiliza programul de psihoterapie pe cont propriu pentru că modulele multimedia conțin instrucțiuni pas-cu-pas, exerciții practice, video-uri explicative, aplicații interactive și instrumente de auto-evaluare. Pacienții pot apela la asistența unui psihoterapeut din clinica PAXONLINE, pentru a obține o personalizare a programului de tratament sau pentru a desfășura ședințe online de psihoterapie (Cine sunt psihoterapeuții Paxonline?).
Rezultate științifice PAXONLINE |
Vezi aici rezultatele unui studiu clinic controlat |