Rezultate științifice PAXONLINE: Terapia online a Tulburării de panică

Articol PAXONLINE - rezultate stiintifice studiu clinic tulburarea de panica

Tulburarea de panică poate fi tratată cu succes folosind terapia cognitiv-comportamentală. Pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari de accesibilitate și disponibilitate a serviciilor de terapie, specialiștii PAXonline au creat un program de intervenție online pentru tratamentul tulburării de panică. Acesta cuprinde 16 module care pot fi parcurse individual sau cu asistența unui psihoterapeut și are la bază protocoale și metode de intervenție testate și validate științific. Mai mult decât atât eficiența acestui program a fost demonstrată în cadrul unui studiu clinic controlat în care au fost implicate 111 persoane cu diagnostic primar de tulburare de panică. Acesta a fost primul studiu care să evalueze eficiența primului program de intervenție online pentru tulburare de panică din România.

Tulburarea de panică poate fi tratată cu succes folosind terapia cognitiv-comportamentală. Pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari de accesibilitate și disponibilitate a serviciilor de terapie, specialiștii PAXonline au creat un program de intervenție online pentru tratamentul tulburării de panică. Eficiența acestui program a fost demonstrată în cadrul unui studiu clinic controlat în care au fost implicate 111 persoane cu diagnostic primar de tulburare de panică.

Programul PAXPD și studiul clinic controlat

Cercetarea a comparat eficiența a două modalități de a parcurge programul de tratament online – individual sau cu asistența unui psihoterapeut – cu un grup de control de tip listă de așteptare. Aspectele monitorizate și evaluate au fost măsura în care oamenii care au parcurs modulele de tratament, cu sau fără asistență, au avut mai puține simptome de panică și depresie, dar și dacă gândirea lor a fost mai puțin catastrofală, dacă frica de senzațiile fizice și vigilența față de corp au fost mai reduse. Nu în ultimul rând, cercetătorii au măsurat aderența la tratament și măsura în care participanții au încheiat programul și au fost satisfăcuți de eficiența acestuia.

Modulele de tratament. Participanții au parcurs în 12 săptămâni cele 16 module de tratament incluse în program. Acestea sunt construite astfel încât să respecte principiile învățării online – există o serie de obiective clare și bine delimitate, conținutul este ușor de parcurs și de înțeles, informațiile sunt prezentate în format multimedia, pacientul primește feedback imediat la întrebările de verificare și are ocazia de a salva materialele modulelor și alte conținuturi suplimentare într-un portofoliu personal accesibil în orice moment. Fiecare modul poate fi realizat în 20 – 50 de minute, în funcție de complexitatea și dificultatea exercițiilor incluse.

Participanții la acest studiu au fost împărțiți în trei grupuri, două în funcție de modul în care poate fi parcurs programul – autonom sau cu asistență – și unul care a avut rolul de control (listă de așteptare).

  • Grupul autonom a parcurs cele 16 module în mod individual, după un program recomandat – unul sau două module săptămânal. Pacienții din acest grup nu au beneficiat de suportul unui terapeut, ci s-au organizat singuri pentru a completa programul.
  • Grupul cu asistență a beneficiat de ghidajul unui psihoterapeut licențiat. Acesta a avut forma unor ședințe prin Skype de 15-45 de minute, programate aproape săptămânal după ce pacientul a parcurs conținutul și exercițiile din modulul de tratament. În total, pacienții puteau beneficia de 10 ședințe cu psihoterapeutul alocat.
  • Grupul în așteptare a avut ocazia să înceapă tratamentul gratuit în modalitatea dorită (cu sau fără asistență) după 12 săptămâni de la înscriere, perioadă de timp în care au fost incluși pe o listă de așteptare.

Rezultate

Rezultatele au arătat că, față de grupul în așteptare, ambele grupuri care au parcurs cele 16 module de tratament au avut niveluri mai reduse ale simptomelor de panică la finalul programului – 69% dintre cei asistați de un psihoterapeut și 27% dintre cei care au parcurs programul în mod autonom nu au mai îndeplinit criteriile pentru un diagnostic de tulburare la panică. Mai mult decât atât, chiar dacă încă erau îndeplinite criteriile de diagnostic, intensitatea simptomelor de panică și depresie s-au redus semnificativ la persoanele care au beneficiat de tratament activ față de cei care au fost pe lista de așteptare, așa cum se poate vedea în Figura nr. 1 de alături.

Figura 1. Evoluția simptomelor de panică pe parcursul studiului.

Nu doar simptomele de anxietate și de depresie s-au redus ca urmare a tratamentului, ci și măsura în care oamenii tindeau să gândească în termeni catastrofici, cea în care alocau excesiv atenție senzațiilor corporale, dar și frica față de aceste senzații, toate mecanisme importante implicate în debutul și menținerea tulburării de panică.

Per ansamblu, gradul de deteriorare a calității vieții persoanelor care au parcurs tratamentul online s-a redus semnificativ față de grupul în așteptare, așa cum indică și Figura 2 de alături.

Figura 2. Evoluția gradului de deteriorare a calității vieții celor 3 grupuri de-a lungul studiului.

Toate aceste beneficii s-au menținut sau chiar au crescut și la 12 luni după finalizarea tratamentului.

La nivelul întregului eșantion nivelul de satisfacție cu programul a fost foarte ridicat, 95% dintre cei care au răspuns spunând că ar recomanda acest program și altor persoane cu probleme similare.

95% dintre cei care au răspuns interviului de follow-up ar recomanda programul unei alte persoane.

În concluzie, programul de tratament al tulburării de panică cuprins în platforma PAXonline (PAXPD) a dovedit că este eficient în a reduce simptomele de panică, de depresie, dar și acei factori care declanșează și mențin această tulburare. Oamenii raportează o calitate a vieții mai mare și se declară satisfăcuți de acest program, ceea ce susține capacitatea acestuia de a reduce costurile tulburării de panică, dar și de a aduce beneficii persoanelor care îl parcurg.

Referinte

1. Ciuca, A., Berger, T., Crișan, L. G., & Miclea, M. (2018). Internet-based treatment for panic disorder: A three-arm randomized controlled trial comparing guided (via real-time video sessions) with unguided self-help treatment and a waitlist control. PAXPD study results. Journal of Anxiety Disorders, 56, doi: 10.1016/j.janxdis.2018.03.009

2. Ciuca, A. M., Berger, T., & Miclea, M. (2017). Maria and Andrea: Comparing Positive and Negative Outcome Cases in an Online, Clinician-Guided, Self-Help Intervention for Panic Disorder. Pragmatic Case Studies in Psychotherapy, 13(3), 173-216, doi: 10.14713/pcsp.v13i3.2011

3. Ciuca, A., Berger, T., Crișan, L. G., & Miclea, M. (2016). Internet-based treatment for Romanian adults with panic disorder: Protocol of a randomized controlled trial comparing a Skype-guided with an unguided self-help intervention (the PAXPD study). BMC Psychiatry, 16(1), doi: 10.1186/s12888-016-0709-9